Promovarea tranziției digitale: Politica de coeziune și rolul EUI în revoluția tehnologică urbană

În ultimul deceniu, tranziția digitală a reprezentat o schimbare masivă pentru orașe, iar în următorii zece ani această călătorie ar putea deveni și mai dificilă. Politica de coeziune a UE sprijină această evoluție, prin programe precum Inițiativa Urbană Europeană - care acționează ca un motor puternic, alimentând orașele cu finanțarea și sprijinul strategic necesare pentru accelerarea tranziției lor digitale.

Un motor strategic

Tranziția digitală este în prezent un pilon-cheie al strategiei UE și este esențială pentru prosperitatea viitoare a Europei și a cetățenilor săi. La nivelul orașelor sau al cartierelor, oamenii văd multe dintre efectele reale ale tranziției digitale, iar politica de coeziune a UE a jucat un rol semnificativ în stimularea și facilitarea acestor tranziții locale, cu peste 40 de miliarde euro de investiții în tranziția digitală alocați prin politica de coeziune în perioada 2021-2027.

Finanțat de FEDR, FSE+, Fondul de coeziune, Interreg și Fondul pentru o Tranziție Justă, acesta oferă orașelor sprijin financiar și strategic pentru a reduce decalajul digital, a stimula inovarea și a crea medii urbane mai inteligente și mai favorabile incluziunii.

Fundamentarea 

Cu toate acestea, acest accent pus pe digital nu este nou. Inițiative precum Parteneriatul pentru tranziția digitală din cadrul Agendei Urbane pentru UE pregătesc terenul de ani de zile, concentrându-se pe piloni-cheie precum îmbunătățirea competențelor administrațiilor municipale și ale cetățenilor, asigurarea accesului echitabil la date și utilizarea acestora, încurajarea e-guvernării centrate pe cetățean și gândirea modelelor de afaceri în orașe pentru a realiza o digitalizare durabilă.

Pornind de la inițiative precum Deceniul digital al Europei, Misiunea UE privind orașele inteligente și neutre din punct de vedere climatic și Strategia europeană privind inteligența artificială, orașele dispun de instrumentele și resursele necesare pentru a-și accelera transformarea.

De la nivel global la nivel local

În timp ce strategiile la nivelul UE oferă cadrul, la nivel local are loc adevărata schimbare. Programe precum Inițiativa Urbană Europeană, Acțiuni Inovatoare Urbane și URBACT au fost piloni-cheie de sprijin, ajutând orașele să utilizeze acest context pentru a-și defini și implementa propriile foi de parcurs digitale.

UE recunoaște capacitățile de inovare ale orașelor și le permite să impulsioneze schimbările de jos în sus prin intermediul fondurilor de coeziune, iar multe proiecte și inițiative arată modul în care orașele utilizează pârghiile oferite de finanțarea disponibilă.

De exemplu, proiectele inovatoare finanțate în cadrul UIA, precum RUDI, INNOAIR, Aveiro STEAM City și LINC oferă o imagine a ceea ce este posibil atunci când se implementează tehnologia digitală și se dezvoltă ecosistemul care o înconjoară.

Proiectul RUDI a inclus o strategie bazată pe parteneriate de colaborare privind datele, făcând 390 de seturi de date mai accesibile cetățenilor și întreprinderilor locale prin intermediul unui nou portal, cu o abordare a utilizării datelor care a fost recunoscută ca fiind etică de către o etichetă independentă. Pe de altă parte, Aveiro STEAM City dezvoltă conceptul de STEAM în oraș - adăugând „A” de la Arte la gruparea tradițională Știință Tehnologie Inginerie Matematică (STEM), pentru a insufla mai multă creativitate în inițiativele tehnologice și digitale pentru un ecosistem holistic. Acest lucru a fost realizat prin programe educaționale STEAM, reședințe artistice, tehnologie 5G în centrul orașului și un nou Tech City HUB pentru a sprijini ecosistemul mai larg din jurul tehnologiei și învățării în oraș.

Rețelele URBACT precum DigiPlace, IoTXchange și Digi-Inclusion au sprijinit în mod direct rețelele de orașe mici și mijlocii pentru a explora strategia și răspunsul lor local la anumite aspecte ale tranziției digitale. Prin inițiativa sa de capitalizare TechPlace, URBACT a creat un MOOC (Massive Open Online Course) personalizat pentru orașe pe tema tranziției digitale, care ajută la comunicarea simplă a principalelor concepte și provocări asociate cu tranzițiile digitale în câteva domenii politice cheie, pentru a face oamenii să se simtă mai confortabil în a lua în considerare instrumentele digitale și noile tehnologii ca modalitate de îndeplinire a obiectivelor politice.

Pornind de la toate acestea, al treilea apel pentru acțiuni inovative EUI-Innovative Actions (EUI-IA) a fost lansat în mai 2024 și a inclus ca temă „Tehnologia în orașe”, proiectele aprobate fiind anunțate luna aceasta. Acest subiect urmărește să sprijine testarea soluțiilor inovatoare bazate pe noile tehnologii în contexte reale pentru a oferi servicii mai bune cetățenilor și/sau pentru a spori capacitățile autorităților locale de a oferi aceste servicii, prin experimente care ar putea fi reproduse la scară mai largă cu ajutorul investițiilor din cadrul politicii de coeziune.

Desigur, astfel de proiecte nu sunt lipsite de dificultăți, iar multe proiecte au oferit orașelor experiențe directe cu privire la tipurile de bariere și provocări întâlnite în punerea în aplicare a inițiativelor digitale. Aceste proiecte permit orașelor să experimenteze și le ajută să stabilească căi potențiale pentru alte orașe. Prin crearea unui spațiu sigur pentru experimentare și inovare, provocările urbane pot fi abordate cu soluții digitale.

Integrarea gândirii digitale - o temă transversală

Un factor-cheie în acest sens este faptul că tranziția digitală nu are loc în mod izolat. O abordare integrată a dezvoltării urbane durabile este esențială pentru succesul proiectelor digitale. În timp ce aspectul tehnologic al proiectelor poate fi uneori o provocare, orașele trebuie, de asemenea, să se concentreze asupra laturii umane a digitalizării și să se asigure că factorii de decizie politică, practicienii urbani și cetățenii fac cu toții parte din procesul de dezvoltare.

Acest lucru include integrarea proiectelor digitale, conectarea cu cadrele regionale și la nivelul UE pentru colaborare și guvernanță digitală și adoptarea unei viziuni teritoriale mai largi asupra proiectelor tehnice.

Politica de coeziune joacă un rol esențial în acest sens, cadrele de sprijin și consolidarea capacităților din programe precum UIA, EUI și programele de cooperare teritorială ajutând orașele să elimine decalajele și să integreze digitalizarea în strategii mai ample de durabilitate și reziliență.

Programele de cooperare teritorială au „digitalul” ca temă transversală, împingând orașele să îl ia în considerare ca parte a activităților lor de planificare și implementare. Aceasta evidențiază faptul că digitalul nu se referă doar la tehnologie, ci și la modul în care tehnologia poate contribui și oferi o soluție pentru provocările urbane. Aceasta consolidează în continuare legăturile dintre subiectele digitale și alte domenii tematice.

Aspecte precum standardele comune și interoperabilitatea sistemelor digitale sunt, în egală măsură, importante. Asigurarea unui limbaj comun permite realizarea de proiecte durabile și mai accesibile. De exemplu, dacă orașele colaborează cu orașele vecine sau cu autoritățile regionale, existența unor instrumente digitale izolate va îngreuna colaborarea; existența unor scheme de date diferite sau a unor politici de colectare a datelor și de confidențialitate nepotrivite va limita opțiunile pentru soluții.

Învătând din experiență

Programe precum EUI și procesorul său UIA au rolul de a ajuta orașele să facă față acestor provocări (și uneori eșecurilor!) într-un mediu în care punctele de învățare din aceste experiențe pot fi revizuite, înțelese și valorificate mai eficient. La rândul lor, acestea sunt împărtășite mai deschis, în cadrul orașului și cu alții. Cei care doresc să desfășoare inițiative similare pot învăța și se pot baza pe experiența anterioară a altora, ajutându-i să evite greșelile sau capcanele deja depășite de alte orașe.

Politica de coeziune a făcut o diferență clară aici. Ca și în cazul altor subiecte, fără programe și proiecte cu o puternică componentă de capitalizare și de schimb de cunoștințe în interiorul și între orașe, proiectele digitale s-ar desfășura mult mai izolat și ar repeta greșelile altora, în loc să învețe din ele.

Un viitor profund tehnic

În timp ce învățăm din experiența anterioară, trebuie să fim atenți și la viitor. Privind în perspectivă, provocările următorului val de tranziție digitală sunt deja aici - în special, confruntarea cu „tehnologia profundă” și impactul acesteia asupra peisajului digital pentru orașe.

Atunci când vorbim despre tehnologia profundă în orașe, aceasta include lucruri precum inteligența artificială (AI), gemenii digitali, 5G, IoT, tehnologia blockchain, big data și - mai important - combinații ale acestora. Multe orașe nu au reușit încă să se familiarizeze cu toate implicațiile acestor tehnologii. Acestea vor trebui să exploreze și să exploateze oportunitățile potențiale ale tehnologiei profunde pentru a îmbunătăți serviciile urbane, dar și să gestioneze riscurile și capcanele pe care le pot aduce.

Participarea la acest val este esențială pentru competitivitatea și reziliența UE. Orașele care doresc să adapteze tehnologia avansată la provocările urbane îi împing atât pe actorii publici, cât și pe cei privați să gândească mai departe. Acest lucru le împinge să meargă mai departe și să rămână pe un loc fruntaș în dezvoltarea economică globală, creând în același timp cele mai bune medii urbane posibile pentru cetățeni.

De la ambiție la realitate

Multe orașe și proiecte au deja exemple și proiecte în derulare. Indiciile arată că orașele îmbrățișează din ce în ce mai mult tehnologii mai noi, cum ar fi inteligența artificială, sau intenționează să facă acest lucru.

Dar cum arată asta? Inițiativele pot varia de la chatbot-uri AI la sisteme de planificare a traficului de învățare automată până la monedele locale bazate pe blockchain. Dar nu toate trebuie să fie super complexe. Un exemplu european concret este proiectul Blue4Green EUI, care va dezvolta un management inteligent și durabil al apei urbane în Bruges (BE).

Proiectul plănuiește un geamăn digital și un sistem automat de direcție a apei, cu senzori IoT conectați la modelul său inteligent de echilibru al apei, pentru a gestiona debitul și calitatea apei în numeroasele căi navigabile și sisteme de drenaj ale orașului. Aceasta include un strat AI, folosind algoritmi de învățare automată pentru a prezice și ajusta automat rețeaua albastră, eliminând nevoia de monitorizare umană constantă și intervenții manuale.

Construirea unui viitor dincolo de tehnologie

Blue4Green este un exemplu de oraș care construiește un model pe baza unei practici testate anterior într-un alt oraș: o parte a platformei Bruges este deja utilizată pentru practici similare în alte orașe belgiene, inclusiv Leuven și Roeselare. Acest lucru reduce costurile și riscurile de dezvoltare, dar oferă și o mai mare durabilitate financiară pentru toate orașele implicate, prin utilizarea unei platforme regionale partajate pentru sistemele lor.

În acest fel, deciziile referitoare la sistemele digitale se referă la fel de mult la politici, cât și la opțiuni tehnice. Educația digitală în rândul factorilor de decizie este acum la fel de crucială ca și abilitățile avansate de codare ale dezvoltatorilor. Provocarea nu este doar ce tehnologie să folosești, ci să decizi când, unde și cum să investești în ea. Modul în care ar trebui să fie utilizat și guvernat va oferi la fel de multe provocări politice pentru orașe pe cât le prezintă sistemele tehnice.

Drumul înainte

Pe măsură ce orașele continuă să meargă pe calea tranziției digitale, politica de coeziune a UE rămâne un aliat esențial în stimularea inovației, rezilienței și incluziunii. Oferind sprijin financiar și îndrumări strategice, oferă orașelor puterea să dezvolte o foaie de parcurs coerentă pentru călătoria lor digitală și să valorifice oportunitățile tehnologiilor emergente. Acesta creează puntea dintre orașe și tehnologia disponibilă și oferă spațiul esențial pentru testare și dezvoltare.

În timp ce provocările rămân, în special pe măsură ce noile tehnologii precum inteligența artificială și alte tehnologii profunde continuă să evolueze, lecțiile învățate din experiența trecută și din proiectele în derulare finanțate în cadrul politicii de coeziune și al EUI vor servi drept trepte neprețuite pentru progresul viitor. În cele din urmă, călătoria digitală nu se referă doar la tehnologie, ci se referă la construirea de orașe mai inteligente și mai durabile, în care oamenii și tehnologia lucrează împreună pentru un viitor mai bun.