Raportul evenimentului ”Performanța urbană: rolul orașelor mici în realizarea coeziunii teritoriale”

1. Contextul în care a fost organizat evenimentul

Inițiativa Urbană Europeană (EUI) sprijină zonele urbane de toate mărimile să dezvolte și să implementeze acțiuni inovatoare, să-și consolideze capacitatea administrativă și să elaboreze politici inovatoare de dezvoltare urbană durabilă. Astfel, orașele din întreaga Uniune Europeană pot beneficia de finanțare externă nerambursabilă pentru a implementa proiecte inovatoare de mare complexitate, ce includ o componentă de definire a unor politici, strategii sau modele noi de dezvoltare urbană, cât și o componentă de finanțare a infrastructurii prin intermediul căreia sunt puse în practică, testate și perfecționate instrumentele de politică urbană menționate anterior.  

Programul de Cooperare ESPON 2030, face legătura între cercetare și politici publice, furnizând analize teritoriale, date și hărți pentru decidenți politici, cercetători, studenți, jurnaliști și toți cei interesați de tendințele teritoriale la nivelul Europei.

În cadrul programului ESPON 2030 se află în derulare proiecte de cercetare europeană, analize focalizate, dar și o serie de proiecte realizate la cererea statelor membre sau a altor actori relevanți. Cercetările ESPON au un focus teritorial, toate analizele se adaptează specificului și nevoilor populației din teritoriile studiate. Activitățile de cercetare și de diseminare a rezultatelor sunt grupate în jurul unor Planuri de acțiune tematice (TAPs), detaliate pe site-ul https://www.espon.eu/priorities. Programul are un beneficiar unic (Gruparea Europeană pentru Cooperare Teritorială ESPON, cu sediul în Luxemburg), iar majoritatea cercetărilor sunt realizate de participanții la proceduri de achiziție publică derulate de acest beneficiar unic.

La nivelul Inițiativei Urbane Europene se implementează proiectele aprobate în cadrul primelor două apeluri pentru acțiuni inovative, sunt organizate evenimente tematice (EU City Labs), precum și schimburi între orașe, în cadrul celor două instrumente puse la dispoziție de program: City-to-city exchanges și Peer reviews. În ceea ce privește participarea beneficiarilor români în cadrul Inițiativei Urbane Europene, menționăm: participarea municipiului Bistrița, în calitate de partener lider în proiectul B-CONNECT (budget FEDR 4.267.076,80 euro), participarea Asociației de Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului în activitățile Peer review#4, participarea municipiului Piatra Neamț într-un schimb bilateral cu orașul Szeged (Ungaria). Municipiile Cluj-Napoca, Botoșani și Constanța participă în proiecte inovative în calitate de parteneri de transfer.

2. Date sintetice ale evenimentului online

Având în vedere aspectele prezentate mai sus, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației în calitate de Autoritate Națională ESPON, Punct de Contact Național ESPON și Punct de Contact Urban a organizat în data de 16 decembrie 2024 un eveniment online dedicat orașelor mici din România.

Obiectiv general: facilitarea comunicării între stakeholderii implicați în elaborarea și implementarea politicilor de dezvoltare urbană sustenabilă în vederea consolidării rolului orașelor mici. 

La eveniment s-au înregistrat prin intermediul formularului online 127 reprezentanți ai: 

• autorităților publice urbane, experți în dezvoltarea urbană, promotori de proiecte privind dezvoltarea urbană.
• Agențiilor de Dezvoltare Regională;
• altor programe care finanțează dezvoltarea urbană sustenabilă (URBACT, HORIZON EUROPE, CEVR, Programele Regionale);
• mediului academic.

Dintre aceștia pe parcursul evenimentului au fost conectați în medie 90 de participanți, numărul total de participanți unici fiind de 125.

Prima sesiune a evenimentului a fost organizată sub egida ESPON și a oferit o perspectivă cuprinzătoare asupra provocărilor demografice, sociale și economice cu care se confruntă orașele mici. La conturarea acestei perspective au participat:

• reprezentantul Autorității Naționale și Punctului de Contact ESPON în România, dnul Radu Necșuliu, care a prezentat programul ESPON și a modului în care acesta contribuie la identificarea celor mai noi tendințe și evoluții teritoriale. Astfel, au fost prezentate principalele obiective ale programului, categoriile de beneficiari, tipurile de activități, planurile tematice de acțiune și exemple de analize focalizate realizate prin programul ESPON 2030.
• Reprezentanta GECT ESPON, dna Andreea China, care a oferit informații privind tematica orașelor mici în cercetările recente ESPON, cu accent pe modalități de valorificare a potențialului orașelor mici și mijlocii​ și povești de succes la nivel european.
• Reprezentantul MDLPA, dnul Liviu Băileșteanu, care a vorbit despre rolul orașelor mici în Politica Urbană a României (PUR), evidențiind corelarea demografiei cu tipologia utilizată în studiile pentru fundamentarea Politicii Urbane a României (orașe în creștere, orașe statice și orașe în declin). Mai mult, au fost prezentate provocărie cu care se confruntă orașele mici și obiectivele, respectiv măsurile propuse în Planul de acțiune al PUR.
• Reprezentantul Asociației NORD, dnul Ștefan Teișanu, cu o intervenție pe tema Cum putem crește atractivitatea orașelor mici. Aspectele evidențiate au vizat relația dintre încredere, cultură și societate în reinventarea orașelor, activitatea și realizările Asociației Nord și povestea de succes a orașului Darabani, scenariile imaginate de tineri pentru viitorul orașelor mici, organizarea Forumului Orașelor Mici și rețeaua Orașelor Mici din România.

Prezentările de mai sus, precum și studiile recente au contribuit la conturarea unor mituri privind orașele mici în ceea ce privește atractivitatea, reziliența și capacitatea acestora de a răspunde provocărilor actuale. Aceste aspecte au fost discutate pe larg, în cadrul primului panel al evenimentului. Participanții au prezentat punctele lor de vedere privind:  relevanța pragului demografic de 10.000 de locuitori din Legea nr. 351/2021, echilibru vs dezechilibru demografic în orașele mici, reziliența orașelor mici, rolul orașelor mici aflate în zonele metropolitane.

Dintre mesajele transmise, menționăm:

• Dnul Adrian Teban, președintele Asociației Orașelor din România și primar al orașului Cugir, a subliniat necesitatea includerii orașelor mici și mijlocii în toate programele de dezvoltare. În plus, după părerea sa, alocările dedicate orașelor mici sunt de natură să sprijine eficient proiectele de dezvoltare teritorială;
• Dnul Cătălin Rotea, primarul orașului Balș, a împărtășit o parte din soluțiile identificate pentru a face față provocărilor demografice (pierderea a 30% din populație după 1990). În acest context, a fost pusă în evidență importanța cooperării între autoritățile publice și sectorul privat.
• Dnul Iulian Soceanu, primarul orașului Techirghiol, a descris modul în care strategia de dezvoltare a orașului a fost pusă în aplicare pentru a face față provocărilor postpandemice.
• Dna Bianca Mitrică (IGAR) a prezentat evoluția orașelor monoindustriale din România, ca parte a contribuției la elaborarea Strategiei Naționale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2022-2030.
• Pornind de la ideea ”marilor drame ale micilor orașe”, dnul Marius Cristea (Banca Mondială) a susținut importanța calității vieții pentru locuitori (accesul la servicii, aspectul orașului, mobilitatea periurbană, dar și dezvoltarea economică), importanța asocierilor de tip GAL pentru dezvoltarea urbană și necesitatea colaborării cu ONG-urile, în special în orașele mici.
• În privința criteriului demografic prevăzut în lege, dnul Radu Vânturache a ilustrat prin exemplele de succes ale unor orașe mici, subliniind faptul că potențialul teritorial și parteneriatele pentru dezvoltarea urbană sunt mai relevante decât dimensiunea demogafică.
• Dnul Adrian Crăciun (FZMAUR) a subliniat rolul asocierilor metropolitane pentru dezvoltarea orașelor care fac parte din acestea, inclusiv a celor mici.

La discuții a participat și domnul Gheorghiță Boțârcă, edilul orașului Topoloveni, cel mai longeviv primar din România. Domnia sa a explicat abordarea orașului pe care îl conduce în ceea ce privește retenția populației tinere, subliniind importanța adaptării la cerințele piețelor de producție și consum și rolul conectivității pentru crearea de locuri de muncă.

În ceea ce privește prioritățile orașelor mici, participanții la discuții au precizat: conectivitatea urbană, implementarea unor proiecte pentru spațiile publice urbane, promovarea identității locale, accesul la educație, valorificarea turistică a monumentelor istorice din orașele mici, atragerea de investiții private și încurajarea antrepenoriatului, infrastructura conectivă etc.

A doua sesiune a evenimentului, organizată sub egida Inițiativei Urbane Europene, s-a concentrat asupra finanțării activității orașelor mici, punând accentul pe necesitatea utilizării instrumentelor financiare într-un mod inovativ.

Pentru a stimula schimburile de idei asupra soluțiilor concrete de finanțare a dezvoltării urbane în orașele mici au fost prezentate participanților:

• concluziile Raportului inițial – Scheme inovatoare de finanțare urbană (tradus în limba română), precum și o parte a exemplelor de practici de succes dezvoltate în cadrul proiectelor Urban Innovative Actions implementate în perioada 2014-2020. Reprezentantul Punctului de Contact Urban în România, dna Mihaela Florea, a inclus în prezentare detalii privind modul în care diferite orașe europene au adaptat la contextul local diferite instrumente și modele financiare utilizate în alte sectoare (obligațiuni verzi, contracte bazate pe performanță, mecanisme de stimulare, achiziții inovatoare, monede locale și virtuale, bugetare participativă).
• Dnul Daniel Marinescu, director general, Direcția Generală Administrație Publică, MDLPA a prezentat aspecte relevante privind legislația națională  privind finanțarea unităților teritorial administrative;
• Dnul Ciprian Barna, reprezentând Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest, a prezentat abordarea POR 2014-2020 în ceea ce privește finanțarea orașelor mici din regiunea NV.
• Dnul Alexandru Kelemen, director executiv ADTI Valea Jiului, a prezentat modul în care utilizarea instrumentului ITI participă la transformarea verde a acestei regiuni.
• Dnul Adrian Purcaru, primarul orașului Azuga, a vorbit despre soluțiile identificate de administrația locală pentru a asigura un echilibru între investițiile pentru asigurarea accesului la servicii publice și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor și investițiile pentru dezvoltarea infrastructurii turistice.

Intervențiile participanților au pus în evidență:

• Existența cadrului legislativ național bine definit, care perminte utilizarea de instrumente financiare inovatoare.
• Tendințele europene, care încurajează utilizarea de instrumente financiare inovatoare și o abordare de tip bottom-up, pornind de la nevoile identificate la nivel local.
• Provocările privind identificarea unor politici financiare locale care să răspundă eficient necesităților locale.
• Necesitatea colaborării între autoritățile publice locale învecinate, pentru atragerea de noi finanțări.
• Importanța planificării pe termen lung și asigurării predictibilității financiare.
• Provocările privind creșterea eficienței utilizării fondurilor pentru implementarea măsurilor de dezvoltare urbană durabilă.
• În strânsă conexiune cu provocările demografice și economice, în prima sesiune a evenimentului au fost prezentate exemple de bune practici în domeniul finanțării: orașul Balș a implementat o schemă de minimis care a permis atragerea investitorilor și crearea a 800 de noi locuri de muncă.
• Disponibilitatea unor soluții de creștere a vizibilității și intensificare a schimbului de cunoștințe și bune practici între orașele mici: schimburile de tip city-to-city exchanges, evaluările inter pares ale EUI, Agenda Urbană pentru Uniunea Europeană.

A treia sesiune a evenimentului a avut ca scop informarea participanților asupra unor oportunități de finanțare a orașelor mici, care vor fi disponibile în 2025.

Au contribuit cu prezentări:

• Dna Corina Dumitru, Punctul Național de Contact HORIZON EUROPE în România din cadrul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării.
• Dna Magda Șotropa, Punctul Național de Contact, Programul Cetățeni, Egalitate, Drepturi și Valori, Ministerul Culturii
• Dna Simona Arghire, Autoritatea Națională și Punctul de Contact URBACT în România.

Concluzii: tematica legată de dezvoltarea orașelor mici în România prezintă un interes deosebit în rândul tuturor categoriilor de participanți (reprezentanți ai autorităților publice locale, regionale și naționale, ai mediului academic, ai sectorului privat). Orașele mici din România se remarcă prin dinamism, complexitate și deschidere pentru a explora noi soluții dezvoltare urbană. Participanții au subliniat interesul de a participa la un eveniment, în format fizic, care să ofere cadrul adecvat pentru continuarea discuțiilor.