Sisteme financiare de pionierat o abordare multilaterală pentru dezvoltarea urbană
Orașele europene se află într-un moment critic, confruntându-se cu provocări socio-economice și de mediu din ce în ce mai mari și, în același timp, cu un deficit semnificativ de finanțare pentru a face față acestor probleme. Mecanismele tradiționale de finanțare, la care se adaugă finanțarea publică restrânsă și participarea limitată a sectorului privat, adesea nu sunt suficiente pentru ca orașele să realizeze investițiile necesare. Ca răspuns, orașele apelează la sisteme financiare noi și inovatoare ca soluție.
Aceste sisteme oferă abordări noi pentru abordarea acestor provocări, oferind noi strategii de mobilizare, distribuire și/sau gestionare a utilizării diverselor resurse financiare, încurajând colaborarea între părțile interesate și promovând durabilitatea pe termen lung. Prezentul articol se concentrează asupra rolului acestor sisteme, evidențiindu-l în ceea ce privește facilitarea parteneriatelor între mai multe părți interesate pentru abordarea provocărilor urbane și dotarea orașelor cu instrumentele necesare pentru punerea în aplicare eficientă a noilor strategii financiare.
Schemele financiare inovatoare (SIF) sunt definite ca fiind „abordări creative sau noi utilizate de orașe și de practicienii urbani pentru a mobiliza, distribui și/sau guverna utilizarea fondurilor pentru punerea în aplicare a proiectelor de dezvoltare urbană durabilă”. Această definiție evidențiază caracterul adaptabil și avangardist al SIF-urilor, poziționându-le ca instrumente vitale în abordarea peisajului în continuă evoluție al provocărilor urbane.
Abordarea multilaterală a finanțării de pionierat
Constatările rezultate din analiza proiectelor de acțiuni urbane inovatoare (UIA) evidențiază rolul important al implicării mai multor părți interesate în succesul acestor abordări inovatoare. În majoritatea proiectelor, SIF-urile au fost concepute și implementate de consorții relativ mari formate din diverse părți interesate - de exemplu, municipalități, ONG-uri, organizații academice, companii private, agenții naționale etc. Această abordare colaborativă a permis municipalităților să depășească barierele, inclusiv constrângerile bugetare și capacitatea insuficientă. Prin punerea în comun a expertizei și a resurselor, aceste parteneriate au facilitat dezvoltarea unor acțiuni urbane eficiente și specifice, permițând autorităților urbane să mobilizeze resurse suplimentare și să obțină mai multe rezultate cu mai puține resurse.
Acest lucru a condus, de asemenea, la un sentiment de responsabilitate partajată, care ar putea fi asociat cu o percepție a riscului redus și cu o dorință sporită de a experimenta. În plus, SIF-urile au acționat ca un motor important pentru colaborarea interdepartamentală în cadrul municipalităților. Aceasta a inclus interacțiuni regulate între departamente care, de obicei, nu lucrează împreună, ceea ce, în cele din urmă, a dus la spargerea silozurilor. În general, proiectarea și punerea în aplicare a SIF-urilor au necesitat un cadru de colaborare cu un angajament puternic din partea mai multor părți interesate. Aceste noi cadre de colaborare permit încorporarea unor perspective diverse și a unor idei noi în discuțiile la nivelul orașului. Exemple ale acestei implicări multilaterale a orașelor UIA pot fi rezumate mai jos:
Regiunea Bruxelles Capitală (BE), CALICO
Fondul funciar comunitar (CLT) CALICO a utilizat o nouă abordare a gestionării fondurilor pentru proiectele de locuințe comunitare prin implicarea directă a cetățenilor în procesul decizional financiar. Acest model a permis rezidenților să participe activ la stabilirea alocărilor bugetare și a priorităților de finanțare, promovând o gestionare transparentă și incluzivă a resurselor CLT.
Prato (IT), Prato Urban Jungle (PUJ)
Proiectul Prato Urban Jungle (PUJ) a lansat Prato Forest City, o platformă de crowdfunding menită să finanțeze inițiative de ecologizare urbană în oraș.Platforma a implicat și a mobilizat o serie de părți interesate, inclusiv cetățeni, întreprinderi locale și organizații neguvernamentale, în procesele decizionale. Platforma s-a îndepărtat de abordările convenționale de sus în jos privind ecologizarea urbană, promovând un sentiment de proprietate și responsabilitate comună pentru bunăstarea ecologică a orașului.
Milano (IT), WISH MI
WISH MI a introdus un mecanism de stimulare sub forma unui sistem de vouchere digitale pentru a îmbunătăți accesul grupurilor vulnerabile din oraș la servicii de educație și bunăstare.Sistemul a transferat rolul administrației publice de la cel de furnizor direct de servicii la cel de facilitator al unei rețele de ONG-uri și alte organizații non-profit pentru furnizarea acestor servicii sociale.Sistemul de vouchere digitale a introdus o nouă abordare a modului în care municipalitățile, cetățenii și furnizorii de servicii interacționează. Furnizorii de servicii au început să colaboreze pe o platformă publică, în timp ce cetățenii au selectat în mod activ serviciile, promovând un mediu comunitar mai interactiv și mai participativ. Astfel, municipalitatea și-a asumat un rol de coordonare, în timp ce serviciile au fost furnizate de ONG-uri și alte organizații non-profit.
Sisteme financiare inovatoare pentru o guvernanță mai eficientă
Promovarea cu succes a dezvoltării urbane necesită consolidarea capacității instituționale a orașelor. Constatările suplimentare din studiile de caz arată că sistemele financiare inovatoare au potențialul de a produce practici semnificative de inovare în cadrul administrațiilor urbane. Aceste scheme introduc o serie de noi mecanisme de finanțare, modele de gestionare și strategii de punere în aplicare, permițând orașelor să exploreze noi modalități de abordare a provocărilor urbane în moduri inovatoare și eficiente. Prin regândirea utilizării finanțelor publice în aceste moduri, orașele își pot consolida capacitățile de inovare, ceea ce duce în cele din urmă la o guvernanță și o punere în aplicare mai eficace a proiectelor.
Pe măsură ce provocările urbane devin din ce în ce mai complexe, iar constrângerile legate de resurse din ce în ce mai pronunțate, capacitatea de a concepe, implementa și reproduce SIF va fi probabil esențială în viitor. SIF-urile abordează deficiențe critice cu care se confruntă adesea municipalitățile, cum ar fi bugetele limitate, lipsa de expertiză și constrângerile privind capacitatea instituțională. Aceste scheme financiare au introdus schimbări în structurile tradiționale de guvernanță prin testarea unor noi modalități de colaborare și gestionare a proiectelor de dezvoltare urbană de către autoritățile municipale și părțile interesate locale. Această schimbare creează procese decizionale mai favorabile incluziunii și consolidează parteneriatele între mai multe părți interesate, esențiale pentru gestionarea eficientă a proiectelor de dezvoltare urbană durabilă. Prin promovarea unei implicări sporite a mai multor părți interesate, SIF oferă orașelor noi oportunități de a implementa proiecte care altfel ar fi nefezabile, determinând schimbări semnificative și durabile în dezvoltarea urbană.
Informații generale
Pentru a înțelege mai bine rolul finanțării inovatoare în orașe, Urban Innovative Actions (UIA) a comandat un studiu privind bunele practici ale IFS în implementarea proiectelor UIA. Studiul, care urmează să fie publicat în ianuarie 2025, analizează 12 proiecte UIA care au implementat IFS pentru a aborda provocările urbane. Pornind de la aceste studii de caz, cercetarea identifică bunele practici și oferă recomandări-cheie pentru practicienii urbani care doresc să adopte IFS. Citiți raportul inițial aici. Raportul inițial al studiului, publicat în octombrie 2024, oferă o prezentare generală a obiectivelor studiului, a peisajului reglementărilor UE și a contextului în utilizarea SIF-urilor la nivel local și introduce conceptul de SIF. Acesta subliniază apariția unor noi modele de finanțare concepute pentru a răspunde nevoilor tot mai complexe și dinamice ale orașelor.